Diferența dintre psihanaliză și comportament | Psihanaliza vs Behaviorismul

Psihanaliza vs Behaviorism

Diferența dintre psihanaliză și behaviorism este un subiect care merită studiat pentru fiecare student de psihologie. Psihologia, fiind o disciplină care studiază comportamentul și procesele mentale ale ființelor umane, folosește o serie de abordări pentru a înțelege diversele tipare și gânduri comportamentale ale indivizilor. În acest scop, diferite școli de gândire ajută psihologii să abordeze această disciplină prin perspective diferite. Behaviorismul și psihanaliza sunt două astfel de școli de gândire. Behavioriștii dau o importanță deosebită comportamentului extern al indivizilor și cred că comportamentul este un răspuns la stimulii externi. Pe de altă parte, psihanaliza accentuează centralitatea minții umane. Ei cred că inconștientul are potențialul de a motiva comportamentul. Aceasta este diferența majoră dintre cele două abordări. Acest articol încearcă să ofere o înțelegere mai largă a acestor două școli subliniind în același timp diferențele.

Ce este Behaviorismul?

Behaviorismul își are originea în intenția de a evidenția semnificația studierii comportamentului extern al indivizilor, în loc să se concentreze asupra minții umane neobservate. Ei au respins conceptele mentale ale psihanalizei, cum ar fi inconștiența. Apărut ca o școală de gândire în anii 1920, acest lucru a fost pionierat de John B. Watson, Ivan Pavolv și B. F Skinner. Behavioristii subliniaza ca comportamentul este un raspuns la stimulii externi. Behaviorismul se bazează pe principalele ipoteze ale determinismului, experimentalismului, optimismului, anti-mentalismului și ideii de a alimenta natura.

Deoarece această școală de gândire necesită un grad mai mare de empirism, a fost vizibilă folosirea experimentelor în medii de laborator cu animale precum câini, șobolani și porumbei. Behaviorismul cuprinde o serie de teorii despre care teoria condiționării clasice de către Pavlov și Operant conditionat de Skinner sunt semnificative. Ambele teorii subliniază diferite forme de învățare asociativă. Teoria condiționării clasice de Ivan Pavlov formează asociații între stimuli. Aceasta implică un comportament care apare ca un răspuns automat la stimuli. Funcționarea operatorului, pe de altă parte, implică asociațiile de organisme cu acțiunile lor cu consecințe. Acțiunile urmate de consolidare cresc, iar cele urmate de pedepse scad.Aceasta oferă o imagine de ansamblu asupra comportamentului, în cazul în care consideră că comportamentul este învățat și este o reacție la factorii externi.

Ce este psihanaliza?

Psihanaliza este o abordare pionierată de Sigmund Freud, care este, de asemenea, considerat părintele psihologiei moderne. Spre deosebire de Behaviorism, această școală de gândire accentuează semnificația inconștientului. Freud credea că inconștientul motivează comportamentul. Conform teoriei înghețului, mintea umană cuprinde conștientul, preconștientul și inconștientul. În timp ce conștientul și preconștientul sunt accesibile, inconștientul nu este. Acest lucru cuprinde temerile, nevoile egoiste, motivele violente, imoralul îndeamnă așa și așa mai departe. Aceasta este partea întunecată a minții umane. Freud a crezut că expresiile inconștiente apar ca niște vise, alunecări de vorbire și maniere.

Atunci când vorbea despre personalitate, a fost făcută concepția freudiană a celor trei componente, și anume id, ego și superego. El credea că comportamentul este guvernat de interacțiunea acestor trei. Id este partea cea mai primitivă și cea mai puțin accesibilă a personalității. ID-ul caută satisfacția imediată și operează pe principiul plăcerii. Eul servește ca mediator între id și circumstanțele lumii exterioare pentru a facilita interacțiunea lor. Acesta deține solicitările id-ului de a căuta plăcere până când se găsește un obiect adecvat care să satisfacă necesitățile și să reducă tensiunea. Eul lucrează la principiul realității. Super-ego-ul încearcă să inhibe complet satisfacția id, în timp ce eu doar amână. Super-eul funcționează pe principiul moralității.

Psihanaliza a vorbit, de asemenea, despre dezvoltarea umană. Acest lucru este prezentat prin etapele psiho-sexuale. Ele sunt după cum urmează.

1. Stadiul oral

2. Stadiu analitic

3. Stadiu phallic

4. Stadiul de întârziere

5. Scena genitală

Psihanaliza a acordat atenție și mecanismelor de apărare, care sunt distorsiuni create de ego-ul pentru a proteja individul într-o manieră sănătoasă. Unele mecanisme de apărare sunt negarea, identificarea, proiecția, sublimarea, represiunea etc. Acestea scutesc excesul de energie. Acestea evidențiază faptul că psihanaliza este o abordare complet diferită față de behaviorism.

Care este diferența dintre Psihanaliză și Behaviorism?

• Behaviorismul este o școală de gândire care subliniază importanța comportamentului asupra minții.

• Behavioristii cred ca comportamentul este invatat si reprezinta un raspuns la stimulii externi.

• Behavioristii s-au angajat in experimente de laborator pentru a forma teorii cum ar fi clasicul si operantul conditionat.

• Psihanaliza, pe de altă parte, subliniază importanța minții umane, în special rolul inconștientului.

• Psihanalizatorii cred că inconștientul motivează comportamentul.

• Semnificația dată experimentelor într-un cadru de laborator este minimă.

• În acest sens, aceste două școli de gândire se deosebesc, deoarece comportorii resping imaginea mentalistă a psihanalizei, iar psihanaliza favorizează studierea minții umane ca mod de înțelegere a individului.

Imagini Amabilitate:

Id Ego și Sup

1. erego de Aszokalski (CC BY-SA 3. 0)