Diferența dintre rețelele FDD LTE și rețelele TDD LTE Diferența dintre
FDD LTE Networks vs TDD LTE Networks
LTE (3GPP Long Term Evolution) pare a fi următoarea generație în tehnologia telefonului mobil, deoarece mulți furnizori încep să-și sporească rețelele cu LTE. După cum știm, traficul de telefoane mobile este împărțit în două părți: un uplink și un downlink. În acest sens, LTE acceptă două moduri de imprimare duplex: FDD (Duplexing cu diviziune de frecvențe) și TDD (Duplexing Time Division). Principala diferență dintre FDD și TDD este modul în care ei împart un singur canal pentru a furniza căi atât pentru încărcare, cât și pentru descărcare. FDD face acest lucru împărțind banda de frecvență alocată în două canale mai mici. Pe de altă parte, TDD folosește întregul canal, dar înlocuiește între încărcare și descărcare.
Din cauza funcționării FDD, acesta este clasificat ca un sistem full duplex. Aceasta înseamnă că atât încărcarea cât și descărcarea sunt întotdeauna disponibile. TDD este doar jumătate duplex, deoarece încărcarea sau descărcarea pot folosi canalul, dar nu și în același timp. Cu toate acestea, deoarece diviziile de timp sunt foarte mici, acest lucru nu se poate observa în aplicații precum apelurile vocale care necesită o operație duplex completă.
FDD și TDD LTE au propriile lor puncte forte și slăbiciuni. FDD este, în general, mai potrivit pentru aplicații precum apelurile vocale care au trafic simetric. Acest lucru se datorează faptului că traficul în ambele direcții este întotdeauna constant și TDD ar pierde lățimea de bandă în trecerea constantă de la una la alta. TDD strălucește în aplicații care au trafic asimetric, exemplul căruia este navigarea online. Când navigați pe web, este tipic faptul că descărcarea este mult mai mare decât încărcarea; dar când încărcați videoclipuri, de exemplu, inversarea este adevărată. TDD poate aloca mai mult timp pentru partea care necesită mai multă lățime de bandă, echilibrând astfel sarcina. Cu FDD, lățimea de bandă nu poate fi realocată dinamic și lățimea de bandă neutilizată este risipită.
Un alt avantaj al FDD LTE apare atunci când planificați site-uri pentru stațiile de bază. Deoarece stațiile de bază FDD utilizează frecvențe diferite pentru recepție și transmitere, acestea nu se aud în mod eficient și nu este necesară o planificare specială. Cu TDD, trebuie luate în considerare anumite considerații pentru a împiedica interferența dintre stațiile de bază vecine.
Rezumat:
1. FDD LTE folosește diviziunea de frecvență, în timp ce TDD LTE utilizează diviziunea de timp
2. FDD LTE este full duplex, în timp ce TDD LTE este jumătate duplex
3. FDD LTE este mai bună pentru traficul simetric, în timp ce TDD este mai bun pentru traficul asimetric
4. TDD LTE este mai bună la realocarea traficului decât FDD LTE
5. FDD LTE permite o planificare mai ușoară decât TDD LTE