Diferența dintre Nominativ și Accusativ

Nominativ vs acuzativ

limbi ale lumii, cum ar fi limba germană, latină, franceză și așa mai departe. În limba engleză, există și câteva cazuri, dar ele nu sunt atât de importante. Cele mai multe exemple în limba engleză pot fi văzute în utilizarea pronumelor. Oamenii rămân confuzi între cazurile nominative și acuzative. De fapt, utilizarea acestor cazuri este mult mai pronunțată în limba germană, unde nu se limitează doar la pronume. Acest articol încearcă să sublinieze diferențele dintre cazurile nominative și cele acuzatoare.

Este ușor de văzut folosirea cazurilor în limba engleză cu ajutorul pronumei pe care el o face. Deci, în timp ce el se joacă, el devine el când îl întrebi sau îi dăruiți ceva. Dar atunci când un elev învață o limbă ca limba germană, el întâlnește problema cazurilor nu doar în pronume, ci și în substantive, articole, adjective și așa mai departe. În limba engleză, rămân foarte puține cazuri, exemple de nominative fiind el, ea, ea, etc. Exemple de cazuri de acuzare în limba engleză sunt el, ei, ei, noi, eu, etc.

Nominativ

Cazul nominativ este întotdeauna folosit pentru subiect într-o propoziție. Acesta este un cuvânt care ne spune cine face ceea ce potrivit verbului propoziției. Astfel, subiectul verbului este întotdeauna într-un caz nominativ.

Cauza acuzativa

Cauza acuzativa este folosita intotdeauna pentru obiectul verbului, care este cuvantul care ia sau primeste actiunea verbului. Astfel, "eu" devine cazul acuzativ al pronumei atunci când primește acțiunea. Este simplu să vă amintiți pentru un elev de limba engleză și, prin urmare, nu există nici un accent pe a face elevii să învețe despre cazuri.

Care este diferența dintre Nominativ și Accusative?

• Cazul nominativ al pronumei este folosit pentru subiectul verbului, în timp ce cazul acuzativ al pronumei este folosit pentru obiectul direct sau cuvântul primitor al verbului.

• Aceasta este o explicație prea simplistă bazată pe impactul cazurilor numai asupra pronumelor în limba engleză. Aceste cazuri devin importante în alte limbi, cum ar fi latină și germană, unde acestea rămân restricționate nu doar la pronume, ci și la substantive, adjective și articole.