Diferența dintre codificare și criptare
Encoding vs. Encryption
Encoding este procesul de transformare a datelor într-un alt format utilizând o metodă disponibilă publicului. Scopul acestei transformări este creșterea gradului de utilizare a datelor în special în diferite sisteme. Criptarea este, de asemenea, un proces de transformare a datelor care este folosit în criptografie. Convertește datele originale într-un format care poate fi înțeles doar de o parte care posedă o informație specială (numită o cheie). Scopul criptării este păstrarea informațiilor ascunse de părțile care nu au permisiunea de a vizualiza informațiile.
Ce este Encoding?
Transformarea datelor într-un format mai utilizabil de către diferite sisteme, folosind o metodă disponibilă în mod public, se numește codificare. De cele mai multe ori, formatul convertit este un format standard utilizat pe scară largă. De exemplu, în ASCII (codul standard american pentru schimbul de informații) caracterele sunt codificate folosind numere. "A" este reprezentat folosind numărul 65, "B" prin numărul 66 etc. Aceste numere sunt denumite "cod". În mod similar, sistemele de codare precum DBCS, EBCDIC, Unicode etc. sunt, de asemenea, folosite pentru a codifica caracterele. Comprimarea datelor poate fi de asemenea văzută ca un proces de codificare. Tehnicile de codificare sunt, de asemenea, utilizate la transportarea datelor. De exemplu, sistemul de codare binar codat zecimal (BCD) utilizează patru biți pentru a reprezenta un număr zecimal, iar codificarea Manchester Phase (MPE) este folosită de Ethernet pentru a codifica biții. Datele codificate pot fi ușor decodate utilizând metode standard.
Ce este criptarea?
Criptarea este o metodă de transformare a datelor cu intenția de a păstra secretul. Criptarea utilizează un algoritm numit un cifru pentru a cripta datele și poate fi decriptat numai cu ajutorul unei chei speciale. Informațiile criptate sunt cunoscute sub denumirea de text cipher și procesul de obținere a informațiilor originale (plaintext) din textul cifrat este cunoscut sub numele de decriptare. Este necesară o criptare specială atunci când se comunică pe un mediu neîncredere, cum ar fi internetul, unde informațiile trebuie să fie protejate de alte terțe părți. Metodele moderne de criptare se concentrează asupra dezvoltării algoritmilor de criptare (cifre) care sunt greu de rupt de un adversar datorită durității computaționale (prin urmare nu au putut fi rupte prin mijloace practice). Două dintre metodele de criptare utilizate pe scară largă sunt criptarea cheie Symmetric și criptarea cu chei publice. În criptarea cu chei simetrice, atât expeditorul, cât și receptorul au aceeași cheie folosită pentru a cripta datele. În criptarea cu chei publice se folosesc două chei diferite, dar matematic.
Care este diferența dintre codificare și criptare?
Chiar dacă atât codarea cât și criptarea sunt metode care transformă datele într-un format diferit, obiectivele pe care le-au încercat să le atingă sunt diferite.Codificarea se face cu intenția de a crește gradul de utilizare a datelor în diferite sisteme și de a reduce spațiul necesar pentru stocare, în timp ce se face criptarea pentru a păstra secretul datelor de la terțe părți. Codificarea se face folosind metode accesibile publicului și poate fi ușor inversată. Dar datele criptate nu pot fi ușor decriptate. Aceasta necesită posesia unei piese speciale de informații numită o cheie.
