Diferența dintre EEPROM și Flash Diferența dintre
EEPROM vs Flash
Flash este un termen foarte popular atunci când vine vorba de medii de stocare, deoarece este folosit de dispozitive portabile precum telefoane, tablete și playere media. Flash este de fapt un descendent al EEPROM, care reprezintă o memorie programabilă numai pentru citire cu programare electrică. Principala diferență dintre EEPROM și Flash este tipul de porți logice pe care le utilizează. În timp ce EEPROM utilizează NOR mai rapid (o combinație de Not și OR), Flash utilizează tipul mai lent NAND (Not and AND). Tipul NOR este mult mai rapid decât tipul NAND, dar există chestiunea accesibilității, deoarece primul este semnificativ mai scump decât tipul NAND.
Un alt avantaj al EEPROM pe Flash este modul în care puteți accesa și șterge datele stocate. EEPROM poate accesa și șterge datele octet sau octet la un moment dat. În comparație, Flash poate face acest lucru numai în mod blocabil. Pentru a simplifica întregul lucru, octeții individuali sunt grupați într-un număr mai mic de blocuri, care pot avea mii de octeți în fiecare bloc. Acest lucru este un pic problematic atunci când doriți să citiți sau să scrieți la un singur octet la un moment dat; care este ceea ce este de obicei necesar în executarea codului unui program. Acesta este motivul pentru care Flash nu poate fi utilizat în circuite electronice care necesită acces la date de către un bătrân. Datele din Flash pot fi de asemenea executate, dar trebuie să fie citite ca întreg și încărcate în memorie RAM în prealabil.
EEPROM a fost proiectat pentru a fi citit mult mai mult decât este scris. Acest lucru este in linie cu programarea circuitelor electronice unde scrieti cipul de cateva ori in timp ce testati programul. Apoi, este stocat pentru totdeauna, doar pentru a fi citit de fiecare dată când este nevoie de date. Acest lucru nu este foarte potrivit pentru mediile de stocare unde datele sunt scrise în mod curent și citite.
În utilizarea tipică, Flash este utilizat în principal pentru a se referi la medii de stocare și poate varia de oriunde de la GB la sute de GB. În schimb, EEPROM este de obicei rezervat pentru stocarea permanentă a codului în chips-uri electronice. Valorile tipice variază de la kilobytes la câteva megabytes.
Rezumat:
1. Flash este un singur tip de EEPROM
2. Flash utilizează memoria de tip NAND în timp ce EEPROM utilizează tipul NOR
3. Blițul poate fi șters în mod blocabil, în timp ce EEPROM-ul poate fi șters la o valoare
4. Blițul este rescris constant, în timp ce alte EEPROM-uri sunt rareori rescrise
5. Blițul este atunci când sunt necesare cantități mari în timp ce se utilizează EEPROM când sunt necesare cantități mici
