Diferența dintre economiile scalei și întoarcerea la scară: economiile de scară vs returnările la scară discutate
Economiile de scară vs revenirea la scară
Economiile de scară și economiile de scară revenirea la scară sunt concepte strâns legate între ele și descriu efectele pe care le vor avea modificările nivelurilor de producție și ale costurilor, pe măsură ce intrările / ieșirile vor crește. Aceste economii de scară și revenirea la scară sunt atât de asemănătoare încât sunt greșit numite același concept. Acest articol oferă o înțelegere clară a ceea ce economiile de scară și a reveni la scară este și compară asemănările și diferențele dintre cele două concepte.
Care sunt economiile de scară?
Economiile de scară reprezintă un concept care este utilizat pe scară largă în studiul economiei și explică reducerile de cost pe care o firmă le întâmpină pe măsura creșterii numărului de operațiuni. O companie ar fi realizat economii de scară atunci când costul pe unitate va scădea ca urmare a unei extinderi a operațiunilor firmei. Costurile de producție implică două tipuri de costuri; costurile fixe și costurile variabile. Costurile fixe rămân aceleași, indiferent de numărul de unități produse, cum ar fi costul bunurilor sau echipamentului. Costurile variabile reprezintă costuri care se modifică odată cu numărul de unități produse, cum ar fi costul materiei prime și costul forței de muncă, dat fiind că salariile sunt plătite la o dată pe unitate sau pe unitate. Costul total al unui produs este alcătuit din costuri fixe și variabile. O firmă va realiza economii de scară atunci când costul total pe unitate va scădea cu cât mai multe unități sunt produse. Acest lucru se datorează faptului că, deși costul variabil crește cu fiecare unitate produsă, costul fix pe unitate se va reduce deoarece costurile fixe sunt acum împărțite între un număr mai mare de produse totale.
Ce se întoarce la scară?
Revenirea la scară este un concept legat de economiile de scară și se referă la modificările aduse producției unei firme, în funcție de creșterea cantității de intrări realizate. Returnează la scară măsoară rata la care creșterea crește atunci când sunt mărite intrările. Tipurile de returnări la scară includ întoarcerea constantă la scară, creșterea randamentelor la scară și diminuarea randamentelor la scară. Dacă ieșirea crește cu aceeași rată la care sunt mărite intrările, numită returnări constante la scară. Dacă ieșirea crește la o rată mai mare decât rata la care sunt mărite intrările, se numește creșterea randamentelor la scară. Dacă ieșirea crește la o rată mai mică decât rata la care sunt mărite intrările, se numește scăderea randamentelor la scară.
Economiile de scară vs revenirea la scară
Economiile de scară și întoarcerea la scară sunt concepte legate unul de celălalt, chiar dacă sunt termeni care nu pot fi folosiți interschimbabil. Revenirea la scară se referă la modificările nivelurilor de ieșire ca variație a intrărilor, iar economiile de scară se referă la modificări ale costurilor pe unități, pe măsură ce crește numărul de unități. O firmă care are doar randamente crescătoare la scară poate să nu aibă economii de scară deoarece, deși producția a crescut cu o rată mai mare decât creșterile de intrare, deficitul de resurse poate avea drept rezultat un cost mai ridicat al materiei prime și, prin urmare, un cost mai ridicat pe unitate.
Rezumat:
• Economiile de scară și randamentele pe scară largă sunt concepte strâns legate între ele și descriu efectele pe care le vor avea modificările nivelurilor de producție și ale costurilor, pe măsură ce intrările vor crește.
• Economiile de scară reprezintă un concept care este utilizat pe scară largă în studiul economiei și explică reducerile de cost pe care o firmă le întâmpină pe măsura creșterii numărului de operațiuni.
• Revenirea la scară este un concept legat de economiile de scară și se referă la modificările aduse producției unei firme, în funcție de creșterea numărului de intrări realizate.