Diferența dintre contabilitatea în numerar și contabilitatea de angajamente
Contabilitatea de numerar vs. contabilitatea de angajamente
O afacere utilizează un contabil cu cunoștințe contabile solide pentru a pregăti situațiile financiare ale unei companii. Aceste situații financiare pot fi întocmite utilizând oricare dintre cele două metode; contabilitatea în numerar sau contabilitatea de angajamente. Contabilitatea de numerar și contabilitatea de angajamente se deosebesc una de cealaltă în funcție de tipurile de întreprinderi care utilizează aceste metode contabile, nivelurile de complexitate în curs de pregătire și de momentul înregistrării tranzacțiilor. Următorul articol va ajuta cititorul să înțeleagă în mod clar diferențele dintre aceste două forme de contabilitate în raport cu factorii menționați anterior.
Contabilitatea de numerar reprezintă o metodă simplă de contabilitate în care tranzacțiile sunt înregistrate în contabilitatea societății, numai atunci când numerarul a fost schimbat la finalizarea tranzacției. În acest sens, de exemplu, dacă un singur comerciant vinde o pereche de pantofi clientului său pe credit, vânzarea nu va fi înregistrată până când vânzătorul nu primește banii. În cazul în care un comerciant unic este de acord să efectueze o plată pentru o sumă pe care o datorează, aceasta nu va fi înregistrată decât după primirea fondurilor de către creditor. Această formă de contabilitate este mai frecvent utilizată de întreprinderi mai mici care nu au nevoie de profesioniști contabili pentru a-și pregăti declarațiile.Contabilitatea de angajamente este utilizată în cea mai mare parte de organizații mijlocii sau mari, iar în cadrul acestei metode tranzacțiile sunt înregistrate în momentul în care acestea au loc, indiferent dacă fondurile sunt schimbate pentru a finaliza tranzacția. Această metodă de contabilitate este considerată a fi standardul pentru menținerea conturilor pentru multe companii și oferă o perspectivă mai bună asupra situației financiare a unei firme la momentul respectiv. Metoda contabilității de angajamente este, de asemenea, mai complicată și necesită serviciile unui profesionist contabil, care, de obicei, poate fi destul de costisitor pentru o companie. De exemplu, în cazul în care un client achiziționează un ceas folosind un card de credit, compania nu va aștepta primirea fondurilor pentru a înregistra vânzarea în evidențele contabile, ca conturi de încasat. Același lucru este valabil și pentru o plată promisă; este înregistrat ca conturi de plătit.
Menținerea unei înregistrări adecvate a informațiilor contabile este esențială pentru orice firmă, iar acest lucru poate fi realizat fie prin contabilitatea de angajamente, fie prin contabilitatea de numerar. Cu toate acestea, aceste două metode sunt foarte diferite unul de celălalt, deoarece contabilitatea de angajamente va înregistra tranzacțiile ca și când vor apărea, iar contabilitatea în numerar le va înregistra numai după schimbarea numerarului.Contabilitatea de angajamente permite ca veniturile să fie cuplate cu cheltuielile pentru perioadă, ceea ce duce la creșterea acurateței înregistrărilor contabile.
Cu toate acestea, în contabilitatea de numerar, o înregistrare a tranzacției se face în contabilitate numai atunci când numerarul a fost schimbat între cele două părți. De exemplu, dacă o companie efectuează multe vânzări pe credit în valoare de 1000 USD, aceasta nu va fi înregistrată în situațiile contabile în cadrul sistemului de contabilitate de numerar, deoarece nu se primesc numerar. Presupunând că, în aceeași perioadă, dacă firma plătește creditorii săi, o sumă de 600 de dolari, în contabilitate de numerar, aceasta ar fi fost înregistrată ca o plată de 600 de dolari. Conturile globale vor afișa o pierdere de 600 $, deoarece, deși 600 $ sunt introduse, suma de 1000 $ nu este înregistrată ca debitoare. Pe de altă parte, în conformitate cu metoda acumulărilor, suma de 1000 dolari va fi înregistrată ca creanță, iar 600 de dolari ar fi înregistrate ca plată, astfel încât societatea ar fi obținut un profit de 400 de dolari. În acest sens, contabilitatea în numerar poate da o imagine distorsionată a veniturilor și cheltuielilor pentru perioada respectivă.
Contabilitatea de numerar este simplă și mai puțin costisitoare, în timp ce contabilitatea de angajamente este complexă și necesită servicii costisitoare ale unui profesionist contabil.Pe scurt:
Contabilitatea de numerar vs. contabilitatea de angajamente
• Contabilitatea de numerar va înregistra tranzacții numai în timpul schimbului de numerar, iar contabilitatea de angajamente va înregistra tranzacțiile după efectuarea tranzacției, indiferent dacă plățile sunt sau fondurile primite.
• Contabilitatea de angajamente ajută o firmă să aibă o evidență mai exactă a tranzacțiilor sale, permițând ca veniturile perioadei să se potrivească cu cheltuielile pentru perioada respectivă.
